2 ore pân’ la mare sau cum să te arzi în aprilie la soare

Întotdeauna mi-am dorit să trăiesc într-un loc de unde aș urca în tren și în 2 ore aș fi la mare așa am scris eu în captionul pe poza de mai jos.

Duminică, 2 ore cu trenul, mare, soare, nisip în adidași!

Nu am fost la mare decât în sezon, iar când urmăream online bucureștenii care mergeau în weekend la mare sau la munte mă ofticam mereu, stând în vânt și ploaie la Chișinău! Nu, nu spun că plouă doar la Chișinău, dar e tristă uneori atmosfera la Chișinău, mai ales când în 2 ore cu trenul ajungi doar până la… Ungheni. Nu înțelegeam bucureștenii până nu am ajuns să trăiesc și eu la București. Până nu am căutat cât fac cu trenul în drum spre mare sau munte și până nu am urcat în tren.

Ultimele 3, 4 weekenduri a fost vreme teribilă în România, nu prea îți permiteai să pleci undeva, să te plimbi, să caști gura, că era vânt și ploaie ca la Chișinău 🙂 Vreme bună cât stai la birou sau la facultate, cum vine weekendul – nori și groază. Până în weekendul trecut când ne-am bucurat de temperaturi mi-nu-na-te: sâmbătă cu păturica în parc, duminica arsă de soare pe plajă. Chiar de a fost vânt și rece la Constanța, tot am reușit să prindă soarele mai mult de nas și de obrajii mei.

În Constanța am fost foarte demult, când aveam vreo 3 ani și alte dăți doar prin trecere. Este un oraș important pentru turismul din România, zic eu, sau ar fi, dacă s-ar utiliza la maxim de potențialul economic și turistic pe care îl prezintă. Așa că am vrut să văd cum e la Constanța, să mă plimb pe străzi, să văd portul și să ajung la mare! Ce am și făcut duminică. Datorită gratuității la tren, despre care am scris aici, în 2 ore am ajuns la Constanța cu minim cheltuieli. Trenul a mers fără oprire, aproape plin cu studenți și am ajuns astfel fără întârziere la destinație.

De la gara de trenuri până în port plimbându-te pe strada Termele Romane faci 40 de minute. Strada susmenționată mi s-a părut foarte drăguță, treci pe lângă Parcul Carol, vezi o mare parte din port, deci e un traseu pe care îl recomand.

Faleza mi-a plăcut foarte mult, mi-a părut destul de largă și super îngrijită.

IMG_2423

Plimbându-te pe faleză ai ocazia să vezi renumitul Cazinou Constanța și să ajungi în portul turistic al orașului, unde-și odihnesc motoarele bărcile și picioarele turiștii, pentru că sunt destule terase la care să-ți bei cafeaua sau limonada.

De aici se poate de urcat pe scări și de ajuns în centrul orașului, unde sunt o mulțime de străduțe simpatice și clădiri interesante: mai multe biserici amplasate în perimetrul a câteva sute de metri, Marea Moschee din Constanța (în care, singură nu știu de ce, dar nu am intrat), Casa cu lei, un monument arhitectural foarte frumos, din păcate ajuns și el ruină ca și Cazinoul, Piața Ovidiu în care este amplasat Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, Statuia lui Ovidiu și o mulțime de terase la care constănțenii se întâlnesc la un pahar de bere – un dolce far niente a la Constanța.

Din zona veche a orașului se poate de coborât înapoi spre mare, de plimbat pe plaja spațioasă a Constanței, de stat pe pietrele încălzite de soare și de privit marea. Ușor mă văd întinsă pe plajă toată ziua cu ochii închiși. Alături de rupt papucii prin orașe europene, o altă activitate preferată este să stau culcată cu ochii închiși la soare. De dorit să mai fiu și la mare, să aud cum se sparg valurile de pietre și cum cântă pescărușii. De aia și m-am ars la soare – m-am pierdut complet în timp și spațiu și briză.

Niciodată nu mă trage la delfinarii, dar mereu când ajung îmi place 🙂 Așa am ajuns și la Delfinariul din Constanța, unde cu 12 lei sau 3 lei pentru studenți și elevi, poți privi niște delfini, poți vedea reprezentația din Planetariu, te poți plimba prin mica rezervație naturală, foarte simpatică de altfel și poți hrăni niște zebre. Show-ul cu delfinii mi s-a părut slăbuț în comparație cu ce am văzut eu la Odessa și în Crimeea, dar este un preț foarte mic, de aceea și așteptările trebuie să fie în așa fel. Planetariul tot mi s-a părut slăbuț, dar aici nu am cu ce compara – doamna care povestea are o voce minunată și chiar îmi este interesant domeniul astronomiei, dar proiecțiile sunt vechi, sala mică și scaunele incomode, așa că din păcate nu pot recomanda neapărat această destinație, dar dacă totuși ajungeți vedeți cum e, mai ales dacă nu aveți o altă experiență în spate. Ce mi-a plăcut mult de tot e microrezervația frumos amenajată, cu băncuțe, poduri din lemn și alei cu copaci în floare. De asemena, pe teritoriu este și o mică grădină zoologică, cu mai multe specii de animale și păsări – deci chiar își merită prețul intrarea pe teritoriul delfinariului.

O impresie generală despre Constanța – un oraș îngrijit, verde, am văzut blocuri cu grădini spre stradă pline de flori, un centru vechi puțin cam dezorganizat și cu destule case în ruine, dar fermecător prin atmosfera sa, o plajă imensă și curată, cel puțin acum în aprilie, o faleză frumoasă și cel mai important – un oraș cu mare la 2 ore cu trenul din București.

Mai multe poze vedeți aici!

Advertisements

2 thoughts on “2 ore pân’ la mare sau cum să te arzi în aprilie la soare

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s